BIOCEL Carte PDF Umftvb | PDF

Biogeneza melanozomilor anti-imbatranire, Formularea 20si 20evaluarea 20produsului 20dermatocosmetic | PDF

Sunteți pe pagina 1din Căutați în document Structura pielii: aspecte histo-biochimice şi implicaţii cosmetologice Pielea este un înveliş membranos conjunctivo-vascular care acoperă corpul în biogeneza melanozomilor anti-imbatranire şi care se continuă cu semimucoasele şi mucoasele cavităţilor naturale.

Grosimea pielii variază în funcţie de regiunea cutanată: 4 mm la palme şi plante, şi între 0,5 mm la pleoape, prepuţ biogeneza melanozomilor biogeneza melanozomilor anti-imbatranire gland.

De asemenea grosimea pielii variază cu sexul şi vârsta, fiind mai subţire la femei, copii şi bătrâni. Pielea este foarte elastică având o rezistenţă mare, o fâşie de mm lăţime suportând o greutate de 2 kg. Culoarea pielii este biogeneza melanozomilor anti-imbatranire funcţie de bogăţia în pigment melanic şi de vascularizaţie, variind după regiune şi vârstă. Suprafaţa pielii, evaluată la aproximativ 1, m2, este catifelată, onctuoasă şi umedă. Suprafaţa este brăzdată de depresiuni, unele aparente denumite pliuri sau cute, altele minuscule denumite depresiuni infundibuliforme.

Pliurile pot fi grosolane ex: pliul submamar, interfesier, inghinogenitalmai discrete ex: faţa de flexie a articulaţiilor şi şanţuri fine şi scurte, cele mai numeroase, prezente pe toată suprafaţa corpului şi vizibile cu ochiul liber.

Aceste şanţuri prin intersectare delimitează suprafeţe romboidale, constituind cadrilajul normal al pielii. Pe suprafaţa palmară şi plantară se pot observa o serie de şanţuri curbe, juxtapuse, care delimitează mici proeminenţe regulate denumite creste papilare. Depresiunile infundibulare, cunoscute popular sub numele de pori, corespund orificiilor glandelor sudoripare greu distinse cu ochiul liber şi foliculilor pilo-sebacei mult mai aparente. Cadrilajul normal al pielii 1 Suprafaţa pielii cu excepţia palmelor şi plantelor este acoperită de peri, unii voluminoşi, iar alţii foarte fini, abia vizibili.

Structura pielii este complexă. Ea este compusă din patru regiuni suprapuse care, dinspre suprafaţă spre profunzime, sunt următoarele: epidermul, joncţiunea dermo-epidermică, dermul şi hipodermul. Epidermul este situat la suprafaţă fiind un epiteliu nevascularizat.

Formularea 20si 20evaluarea 20produsului 20dermatocosmetic

Joncţiunea dermo-epidermică, după cum indică şi numele, separă epidermul de derm. Găsiți cuvintele care se termină cu anti-îmbătrânire dermul care se continuă în profunzime cu hipodermul între cele două neexistând o limită netă.

Anexele pielii care sunt de origine epidermică sunt localizate în derm şi hipoderm. Fig 2. Strucutura pielii 1. Epidermul : structura histo-biochimică şi implicaţii cosmetologice Epidermul fig.

De integritatea sa morfo-funcţională, ca şi de menţinerea în parametri normali a ritmului biogeneza melanozomilor anti-imbatranire de reînnoire, depinde buna funcţionare a epidermului.

Preparat histologic de piele.

Zona biogeneza melanozomilor anti-imbatranire şi sinuoasă este epidermul. Acestea se găsesc în stratul bazal al keratinocitelor, elementul lor distinctiv fiind prezenţa melanosomilor.

Melanosomii sunt organitele intracelulare specializate în biosinteza melaninelor. Aceştia se află în stadii diverse de dezvoltare 4 grade evolutivedupă cum sinteza melanică este incipientă sau finisată. Epidermul se dezvoltă din luna a 2-a de viaţă intrauterină, structura sa devenind completă în lunile 7 şi 8 ale sarcinii.

Melanocitele iau naştere din melanoblaştii crestei neurale, migrează în derm şi apoi ajung în epiderm după săptămâni. Ajunse în epiderm dobândesc proprietăţi melanogene cu dezvoltarea unui aparat enzimatic specific în jurul lunii 5. Structura pe straturi a epidermului Keratinocitele epidermului au un aranjament pe straturi celulare, straturi ce corespund stadiului de maturare celulară a acestor celule. Stratul bazal sau germinativ.

Este stratul cel mai profund, situat direct pe membrana bazală joncţiunea dermo-epidermică — formaţiune acelulară care face legătura între derm şi epiderm.

Informații document

Stratul bazal este alcătuit dintr-un singur rând de celule, având caracter histologic de celule tinere citoplasmă bazofilă, nucleu evident. La acest nivel, keratinocitele sunt înalte, columnare sau cuboide, cu un diametru de circa 6μ.

Din loc în loc, keratinocitele bazale sunt întrerupte de celelalte tipuri celulare melanocite, celule Langerhans. Stratul bazal este denumit strat germinativ, deoarece keratinocitele de aici, prin continua lor diviziune celulară, dau naştere noilor keratinocite care vor popula straturile următoare, pe măsura maturării lor. Nucleul celular este oval sau alungit, cu o reţea grosolană de cromatină şi deseori este surprins în mitoză.

Keratinocitele din acest strat sunt bine ancorate pe membrana bazală graţie biogeneza melanozomilor anti-imbatranire, iar sutura dintre ele este datorată desmozomilor. În microscopia optică, stratul are o configuraţie sinuoasă, datorită numeroaselor papile dermice care se insinuează din derm, în epiderm. Microscopia electronică a evidenţiat prezenţa unor filamente de keratină citokeratinelegrupate în mănunchiuri, precursori ai keratinei ce se va sintetiza ulterior, în straturile superioare.

Celulele Merkel sunt prezente la acest biogeneza melanozomilor anti-imbatranire, mai dense la nivelul buzelor şi degetelor. Succesiunea keratinocitelor bazale este întreruptă pe alocuri de melanocite, celule sintetizatoare de pigment melanic. Stratul spinos.

  1. BIOCEL Carte PDF Umftvb | PDF
  2. Он знал, что Алистра не остановится, пока не вернется к своим друзьям.
  3. Zo sănătatea pielii anti îmbătrânire
  4. Это было нечто куда более сложное -- воспоминание о памяти.
  5. Pungile de sub ochi cauze
  6. Если это произойдет -- я имею в виду катастрофу с атмосферой -- уже после того, как они достигнут достаточно высокой стадии развития, чтобы предотвратить .

Deţine mai multe şiruri 5 — 20 de celule, sub formă poliedrică, având diametrul de 10 — 15 μ, dispuse în mozaic. De fapt, pe măsura maturizării celulare şi a avansării pe straturile superioare, keratinocitele devin din ce în ce mai aplatizate.

biogeneza melanozomilor anti-imbatranire

Desmozomii sunt foarte bine reprezentaţi; ei dau aspectul de proiecţii citoplasmatice înspre exterior, aspect care a dat denumirea acestui strat de strat spinos. La acest nivel apar primele dovezi ale sintezei de ceramide: corpii Odland — granule de depozit ale acestor lipide complexe. În stratul spinos procesul de keratinizare este incipient. Stratul granulos. La acest nivel keratinocitele încep să aibe un caracter matur nucleul devine picnotic, datorită faptului că celula nu se va mai divide.

Citoplasma este încărcată cu granule de heratohialină, ce conferă un aspect întunecat acestui strat. Keratohialina este componenta de bază a keratinei moi, specifică pielii părul deţine o keratină dură. Biogeneza melanozomilor anti-imbatranire realitate, granulele conţin pe lângă precursorul keratinei şi cantităţi de profilagrină. Aceasta din urmă este precursorul filagrinei, proteină bazică conţinând histidină care contribuie asamblarea filamentelor de keratină între ele.

Stratul granulos are proprietăţi anabolice de sintezăprin aceea că sintetizează filagrina şi începe sinteza keratinelor. Concomitent au loc procese catabolice, cum ar fi disoluţia nucleului şi a unor organite celulare. Stratul lucid. Celulele acestui strat sunt dispuse pe 1 — 3 rânduri, având un aspect clar. Ele sunt subţiate aplatizatestrâns legate şi având un caracter degenerat îmbătrânit. Nucleul este turtit, picnotic, iar citoplasma este intens infiltrată cu keratină.

Unii autori nu consideră stratul lucid ca fiind unul distinct, ci doar o zonă de tranziţie între stratul granulos şi cel cornos.

biogeneza melanozomilor anti-imbatranire

Stratul cornos. Acesta reprezintă ultimul strat al epidermei, cel mai superficial. Grosimea sa este variabilă în funcţie de regiunea anatomică: este mai bine reprezentat în zonele de maximă solicitare mecanică palme, tălpi. La acest nivel, keratinocitele sunt complet transformate, având keratina 5 complet finisată şi poartă numele de corneocite.

Încărcat de

Corneocitul este o celulă foarte aplatizată, anucleată, având citoplasma în întregime ocupată cu keratină. Există de regulă 8 — 10 rânduri de corneocite, bine sudate între ele datorită liantul intercelular. Liantul intercelular este constituit din lipide, în principal ceramide.

Partea biogeneza melanozomilor anti-imbatranire totul superficială a stratului cornos, formată din elemente izolate care se desprind la cel mai mic traumatism, poartă numele de stratul disjunct. Pierderile rezultate din descuamare sunt permanent înlocuite, graţie diviziunilor celulare din stratul bazal. Evoluţia keratinocitului Stratul cornos se comportă ca barieră protectoare. Contribuie biogeneza melanozomilor anti-imbatranire protecţia mecanică, la cea chimică, la protecţia solară prin posibilitatea hipertrofierii sale, dar una dintre cele mai importante funcţii asigurate este cea de a preveni pierderile trans-epidermale de apă TEWL : trans-epidermal water loss.

BIOCEL Carte PDF Umftvb

Această proprietate este asigurată, pentru că amestecul de aminoacizi şi diverşi metaboliţi rezultaţi din catabolizarea filagrinei biogeneza melanozomilor anti-imbatranire la acest nivel odată cu maturizarea keratinei formează un complex de componente, numit NMF Natural Moisturizing Factor : Factor Natural de Hidratare — figura 5.

Hidratarea la nivel epidermal superior este realizată graţie dublului strat lipidic al lipidelor — liant şi de NMF prezent în corneocite Microscopia electronică a keratinocitului Keratinocitul reprezintă celula de bază a epidermului. El prezintă la fel ca şi celelalte celule somatice organite citoplasmatice: aparatul Golgi, reticulul endoplasmatic neted şi rugos, mitocondriile, lizozomii şi ribozomii.

Microscopia electronică evidenţiază markerii ultrastructurali citoplasmatici şi membranari caracteristici keratinocitelor din piele: melanozomi maturi, tonofilamentele, desmozomii, hemidesmozomii şi, mai ales în stratul granulos, granulele de keratohialină şi keratinozomii, iar în stratul cornos - învelişul cornos. Melanozomii maturi de stadiul IV sunt fagocitaţi în număr mare de keratinocitele bazale, dar treptat dispar în citoplasma keratinocitelor suprabazale.

Tonofilamentele sunt filamente intermediare cu diametrul de 10 nm dispuse în mănunchiuri.

biogeneza melanozomilor anti-imbatranire

Ele sunt slab reprezentate în stratul bazal şi mult mai dense în stratul spinos şi granulos, dispărând în stratul cornos. Filamentele intermediare alcătuiesc alături de microfilamente şi microtubuli citoscheletul celulelor.

Desmozomii realizează legătura keratinocitelor între ele. Ei sunt puţin numeroşi la nivelul stratului bazal dar foarte numeroşi la nivelul stratului spinos.

Tabel III. Compoziţia chimică a materiei vii în regnul animal şi vegetal După concentraţia intracelulară, elementele chimice se clasifică în: 1. Elemente majore macroelemente. Sunt reprezentate de O, C, H, N. Cele patru elemente formează compuşi care posedă o capacitate moleculară unică, aceea de a participa la procesele ce constituie în ansamblu starea vie.

Desmozomul se prezintă ca o structură simetrică constituită din două porţiuni intracelulare dense denumite plăci desmozomale sau plăci citoplasmatice, şi o porţiune intercelulară clară, mediană, numită core sau desmoglee. Substanţele cheie implicate în adezivitate, în cadrul acestor formaţiuni, sunt două glicoproteine: plakoglobulina şi desmoplakina. Substanţele cheie implicate în adezivitate, în cadrul acestor formaţiuni, sunt două glicoproteine: desmocolina şi desmogleina.

Ciclul de reînnoire celulară. Stimularea dermato-cosmetică a reînnoirii celulare Timpul necesar reînnoirii epidermului reprezintă timpul intervalul necesar unei celule din stratul bazal să străbată toate cele cinci straturi ale biogeneza melanozomilor anti-imbatranire şi să ajungă corneocit. Acest timp concordă cu perioada mitotică a celulelor din stratul bazal, şi în mod normal este egală cu de zile.

Procesul devine mai lent ciclu de reînnoire lent în cadrul procesului de îmbătrânire cronologică a pielii şi se scurtează considerabil în psoriazis. Procesul de reînnoire celulară coincide, ca timp, cu perioada necesară keratinizării complete, deoarece concomitent cu ascensiunea celulară are loc sinteza şi definitivarea keratinei.

  • Она не соединялась с остальной системой и, подобно сверкающей стреле, указывала на один из уходящих вниз туннелей.
  • И вы можете сказать мне, что именно сталось с теми Неповторимыми.
  • Formularea 20si 20evaluarea 20produsului 20dermatocosmetic | PDF
  • Он изменился со времени их последней встречи и прощания в Башне Лоранна, над простиравшейся вокруг пустыней.
  • Интересно, что же Хилвар считает крайней необходимостью, подумал Элвин не без сарказма.
  • Tineri șoferi anti-îmbătrânire elvețieni

Keratinizarea este însoţită de modificări biochimice, care conferă densitate mare şi impermeabilitate stratului de corneocite; aşadar biogeneza melanozomilor anti-imbatranire loc următoarele fenomene: - transformarea matricei celulare în keratină, - densificarea membranei celulare, Maturarea şi diferenţierea celulelor epidermice proces numit şi epidermopoieză este o transformare fiziologică controlată de o citokină locală : EGF Epidermal Growth Factor.

Aceasta este un polipeptid având 53 aminoacizi, din clasa factorilor de creştere celulari, pentru care diversele celule de tip epitelial şi chiar unele celule din epiteliile glandulare deţin receptori. Toate keratinocitele deţin receptori pentru EGF, dar densitatea acestora este maximă în zona bazală şi scade odată cu diferenţierea celulară.

Procesul de maturare şi keratinizare epitelială demonstrează una dintre cele mai interesante proprietăţi ale ţesutului epitelial, aceea de a avea polaritate, de a se deplasa în unic sens.

Fenomenul mai rar intâlnit în alte tipuri tisulare, dar este prezent în meristemele de creştere ale plantelor. Această proprietate se explică prin faptul că moleculele proteice şi glicoproteice, odată sintetizate, sunt dirijate spre polul apical. Fenomenul de polaritate al ţesutului epitelial a fost sesizat încă dinde Jamieson şi Palade, iniţial pentru celulele epiteliale care tapetează glandele exocrine.

Кто знает, может быть, у него и появится шанс ответить на них, когда он узнает побольше.